titlul apartine unei melodii din coloana sonora a filmului " Interviu cu un vampir"...mda...a trecut vremea de gratie si de garantie a filmului, dar eu nu. Bine ca sa nu mai spun ca mai am cateva pagini si termin de citit si cartea lui Anne Rice cu acelasi titlu. Ciudat e ca n-am crezut-o niciodata pe Antonia cand imi spunea cat de bine scrie tipa si cat de captivante sunt romanele( nu ca ar fi ceva nou ca nu cred pe cineva sau ca nu ascult pe cineva) Dar, printr-o iluminare inatarziata, am ajuns sa descopar acest univers fantastic care ascunde trairi si probleme existentiale tipic umane. Asta a sunat a reclama ascunsa...hmm....important e ca dupa ce aproape am citit acest roman imi doresc sa fiu vampir ( deis am 18 ani si nu sunt adult intarziat) pentru simplul fapt ca ei pot ucide pe oricine ( deja imi fac lista...e putin cam lunga) si dup'aia nu primesc inchisoare pe viata...ar fi chiar ciudat pt ca in fiecare dimineata le-ar inlocui colegul de celula...sau nu...ca n-ar mai avea cine...sau nu conteaza...
Si, stiti, ce e nasol la a fi vampir???.....ca nu ai ocazia sa vezi rasaritul si apusul....intotdeauna se culca inainte de rasarit si se trezesc dupa apus...dar, ma gandesc eu, care e diferenta intre noi si ei penntru ca nici noi nu observam niciodat limpezimea rasaritului si rosul apusului vazut prin valul de particule de praf...
Astfel,ajungem la egoista concluzie ca totul este praf...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Ma asteptam sa nu ma crezi si sa iti placa romanul. Eu prefer apusul..tin neaparat sa dorm rasaritul. De asemenea tin sa mentionez ca e mult praf in jurul nostru. E un praf jmecker. Il tot plimba vantul. E tru.
Trimiteți un comentariu